Posts

Legea 31/1990 se modifică: Mai mult timp pentru dizolvare și radiere societăților

Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung aduce modificări importante în ceea ce priveşte procedura de dizolvare şi radiere a societăţilor comerciale care nu îşi îndeplinesc obligaţiile legale. Aceste modificări au impact asupra tuturor societăţilor comerciale, inclusiv asupra celor mici.

Aceste modificări pot fi benefice pentru societăţile comerciale mici, care au nevoie de mai mult timp şi sprijin pentru a-şi reglementa situaţia fiscală şi contabilă. De asemenea, aceste modificări pot fi un stimulent pentru societăţile comerciale mici să îşi desfăşoare activitatea în mod transparent şi responsabil, ceea ce le poate ajuta să îşi consolideze poziţia pe piaţă şi să îşi crească competitivitatea.

Pe de altă parte, aceste modificări pot reprezenta şi un risc pentru societăţile comerciale mici, care pot fi afectate negativ de concurenţa neloială a unor societăţi comerciale care nu îşi plătesc taxele şi impozitele la timp. De asemenea, aceste modificări pot genera şi o presiune mai mare asupra societăţilor comerciale mici, care trebuie să îşi demonstreze constant că îşi respectă obligaţiile legale şi că nu se află în situaţia de dizolvare sau radiere.

În concluzie, Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung are atât avantaje, cât şi dezavantaje pentru societăţile comerciale mici. Este important ca acestea să fie informate corect şi la timp despre noile prevederi legale şi să îşi adapteze activitatea în funcţie de ele.

În data de 11 noiembrie 2023, Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale a suferit modificări semnificative prin intermediul Legii nr. 296/2023, care a introdus schimbări notabile pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Una dintre modificările cheie s-a produs în Articolul 237, din Titlul VI referitor la dizolvarea, fuziunea și divizarea societăților, mai precis în cadrul Capitolului I, care se concentrează pe dizolvarea societăților.

În versiunea anterioară a acestui articol, alineatul 2 prevedea că

“Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urma să formuleze acțiuni de dizolvare se afișa în Buletinul electronic al registrului comerțului, cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte, și se transmitea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.“

Cu toate acestea, prin Legea 296/2023, alineatul 2 a fost modificat astfel:

“Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze acțiuni de dizolvare se afișează acum în Buletinul electronic al registrului comerțului cu cel puțin 60 de zile calendaristice înainte, și se transmite Agenției Naționale de Administrare Fiscală.”

Această schimbare majoră în perioada de preaviz, de la 15 zile la 60 de zile, a fost introdusă pentru a oferi mai mult timp societăților comerciale pentru a se adapta la situații de dizolvare din oficiu și pentru a asigura o mai bună planificare financiară și fiscală.

De asemenea, același articol, Articolul 237, a fost modificat și în ceea ce privește alineatul 9. În versiunea anterioară, alineatul 9 specifica că

“Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urma să formuleze acțiuni de radiere, potrivit prevederilor alineatului 8, se afișa în Buletinul electronic al registrului comerțului cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte și se transmitea Ministerului Finanțelor – Agenției Naționale de Administrare Fiscală.“

Cu toate acestea, Legea 296/2023 a modificat acest alineat astfel:

“Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze acțiuni de radiere, potrivit prevederilor alineatului 8, se afișează în Buletinul electronic al registrului comerțului cu cel puțin 60 de zile calendaristice înainte și se transmite Ministerului Finanțelor – Agenției Naționale de Administrare Fiscală.”

Această modificare a perioadei de preaviz, de la 15 zile la 60 de zile, are ca scop creșterea transparenței și a timpului acordat societăților pentru a se conforma și a evita situațiile de radiere din oficiu.

În plus, Legea 296/2023 specifică că, în termen de 45 de zile calendaristice de la data primirii listei de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, aceasta trebuie să comunice Oficiului Național al Registrului Comerțului societățile cuprinse în listă care înregistrează obligații bugetare restante. În acest caz, Agenția solicită și numirea unui lichidator potrivit prevederilor alineatului 6, și/sau la care este în curs de desfășurare o acțiune de control fiscal, caz în care solicită, în termen de 15 zile de la finalizarea acțiunii de control fiscal, numirea unui lichidator potrivit prevederilor alineatului 6.

Aceste modificări aduc claritate și responsabilitate suplimentară în procesul de dizolvare și radiere a societăților comerciale în România, contribuind la asigurarea unei gestionări mai eficiente a resurselor financiare și fiscale.

Este important de subliniat că această prezentare a modificărilor aduse Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale prin Legea nr. 296/2023 are scop informativ general și nu reprezintă și nu poate înlocui consultanța de specialitate. Înainte de a lua decizii sau acțiuni legale, este întotdeauna recomandat să consultați un consultant juridic sau fiscal cu experiență. Dacă doriți să obțineți consultanță specifică sau informații detaliate cu privire la aceste modificări legale, puteți să vă adresați consultanților legali sau fiscali specializați, care vă pot oferi asistență personalizată. Puteți găsi informații de contact pentru acești consultanți pe site-ul oficial al LexTax sau pe alte surse autorizate.

/0 Comments/by
,

Descoperă Noutățile Fiscale din 2023: Pregătește-ți Afacerea pentru Schimbări!

Începând cu 1 noiembrie 2023, România va experimenta o serie de modificări legislative semnificative care vizează aspecte cheie ale impozitării, contribuțiilor sociale și TVA. Este esențial ca atât întreprinzătorii, cât și angajații să fie la curent cu aceste schimbări și să se pregătească corespunzător. La Lextax, suntem aici pentru a-ți oferi o prezentare clară a acestor modificări și pentru a-ți răspunde la orice întrebări ai putea avea.

Ce Schimbări Intră în Vigoare de la 1 noiembrie 2023?

Modificări în Impozitul pe Venit pentru Profesioniștii din IT – Impozit pe Venit pentru Angajații IT cu Venituri Peste 10.000 Lei Brut:

    • Angajații din domeniul IT vor fi obligați să plătească impozit pe venit pentru sumele care depășesc salariul de 10.000 lei brut lunar.
    • Concret, aceștia vor fi scutiți de impozitul pe venit pentru o valoare maximă de 10.000 lei brut pe lună.
    • Orice sumă care depășește acest prag de 10.000 lei brut va fi impozitată cu o rată de 10%.

Este important de menționat că înainte de această dată (1 noiembrie 2023), angajații din IT beneficiau de scutire de impozit pe venit, indiferent de valoarea salariului brut. Aceste schimbări au ca scop aducerea de contribuții suplimentare la bugetul de stat din partea sectorului IT, care este în creștere rapidă.

***

 

Scutirea de Cota CAS pentru angajații din domeniul IT are două aspecte importante:

  1. Scutire de Cota CAS pentru IT-știi care câștigă minim 10.000 euro/an – de la 1 noiembrie 2023:
    • Angajații din IT care lucrează în companii care dezvoltă produse software pe care le comercializează și câștigă minim 10.000 euro pe an (la cursul de schimb din momentul respectiv), vor fi scutiți de plata cotei CAS corespunzătoare fondului de pensii administrat privat (cota de 4,75% începând cu anul 2024) în limita unui salariu brut de 10.000 lei lunar.
    • Cu alte cuvinte, pentru acești angajați, nu se va aplica cota CAS pentru fondurile private de pensii pentru orice sumă lunară de până la 10.000 lei brut. Aceștia pot alege să nu contribuie la fondurile private de pensii în această limită, dar pot opta în scris pentru a face această contribuție dacă doresc.
  2. Scutire de Cota CAS pentru Angajații din IT în Anul 2024:
    • Începând cu anul 2024, în plus față de scutirea pentru IT-știi care câștigă minim 10.000 euro pe an, angajații din IT vor beneficia și ei de scutire de cota CAS pentru cota de 4,75% plătită către fondurile private de pensii, tot în limita unui salariu brut de 10.000 lei lunar.

Aceste măsuri sunt menite să susțină angajații din industria IT, oferindu-le scutiri de la plata cotei CAS pentru pensiile private într-o anumită limită de venit și contribuind astfel la reducerea sarcinii fiscale pentru această categorie de angajați.

***

 

Modificările referitoare la CASS (Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate) care intră în vigoare începând cu 1 noiembrie 2023 și 1 ianuarie 2024:

  1. Aplicarea CASS la Tichetele de Masă și Voucherele de Vacanță:
    • Începând cu 1 ianuarie 2024, CASS va fi aplicată asupra valorii tichetelor de masă și voucherele de vacanță. Asta înseamnă că angajații vor plăti o contribuție la asigurările sociale de sănătate pentru beneficiile primite sub forma acestor tichete și vouchere.
  2. Eliminarea Scutirii CASS pentru Angajații din Construcții și Agricultură:
    • Din data de 1 noiembrie 2023, nu se va mai acorda scutire de la plata CASS pentru angajații din domeniile construcțiilor și agriculturii. Acest lucru va duce la creșterea contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate pentru acești angajați.
  3. Perioada de Scutire CASS pentru Tichetele de Masă și Voucherele de Vacanță până la 31 decembrie 2023:
    • Până la sfârșitul anului 2023 (31 decembrie), tichetele de masă și voucherele de vacanță erau scutite de la plata CASS, ceea ce însemna că angajații nu plăteau contribuția la asigurările sociale de sănătate pentru aceste beneficii.
  4. Scutire CASS pentru Angajații din Construcții și Agricultură în Limita unui Salariu Brut de 10.000 lei:
    • Înainte de data de 1 noiembrie 2023, angajații din domeniile construcțiilor și agriculturii beneficiau de scutire de la plata CASS pentru veniturile obținute, dar numai pentru veniturile care nu depășeau un salariu brut de 10.000 lei. Prin urmare, doar veniturile sub această limită erau exceptate de la contribuția la asigurările sociale de sănătate.

***

 

Începând cu data de 1 noiembrie 2023, nu se mai acordă scutire de la plata CAM (Contribuția Asigurătorie de Munca) pentru angajații din domeniul construcțiilor și agriculturii. Astfel, acești angajați vor trebui să contribuie la CAM, iar rata contribuției este de 0,33% din salariul brut, dar numai pentru veniturile care nu depășesc 10.000 lei brut. Prin urmare, acești angajați vor plăti 0,33% din venitul lor brut în calitate de CAM pentru veniturile care intră în această limită.

***

 

Schimbări în 2024 – Ce Să Te Aștepți

 

De la 1 ianuarie 2024, urmează să intre în vigoare următoarele modificări referitoare la TVA în România:

  1. Cresterea TVA pentru locuințe: TVA-ul pentru locuințele cu o valoare de maxim 600.000 de lei (fără TVA) și o suprafață utilă de maximum 120 de metri pătrați, inclusiv terenul pe care sunt construite, va crește de la 5% la 9%. În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, cota de TVA de 5% va continua să se aplice la livrarea locuinței dacă a fost achitat un avans până la data de 31 decembrie 2023.
  2. Cresterea TVA pentru produse bio și eco: TVA-ul pentru produsele bio și eco va crește de la 5% la 9%.
  3. Cresterea TVA pentru serviciile din centre fitness: TVA-ul pentru serviciile oferite de centrele fitness va crește de la 5% la 19%.
  4. Cresterea TVA pentru panouri fotovoltaice, panouri solare termice și pompe de căldură: TVA-ul pentru livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice și pompe de căldură va crește de la 5% la 9%.
  5. Cresterea TVA pentru evenimente culturale, cinematografe, expozitii și evenimente sportive: TVA-ul pentru expozitii, cinematografe, evenimente culturale și evenimente sportive va crește de la 5% la 9%.
  6. Cresterea TVA pentru alimentele cu zahăr adăugat: TVA-ul pentru alimentele care au zahăr adăugat, cu un conținut total de zahăr de minimum 10g/100g produs (cu excepția cozonacului și biscuiților), va crește de la 9% la 19%.
  7. Limită pentru cumpărarea de locuințe cu cota de 9%: Rămâne condiția că o persoană poate cumpăra o singură locuință cu cota de 9%. Celelalte locuințe vor fi achiziționate cu cota de 19%, chiar dacă se încadrează în valoarea de 600.000 lei (fără TVA) și au o suprafață utilă sub 120 de metri pătrați.
  8. Declaratie pentru achiziția de locuințe cu cota redusa (9%): Cumpărătorii vor trebui să depună o declarație dacă au mai achiziționat locuințe cu cota redusă (9%) după 1 ianuarie 2024. Notarii vor verifica corectitudinea declarației.

***

Tot de la 1 ianuarie 2024, România va aplica două cote diferite de impozitare pe venit pentru microcompanii, în funcție de cifra de afaceri și domeniul de activitate. Iată principalele modificări:

  1. 1% din venituri pentru companii cu cifra de afaceri sub 60.000 de euro și fără activități în domeniile: IT, stomatologie, medicină și HoReCa: Companiile cu o cifră de afaceri anuală sub 60.000 de euro și care nu desfășoară activități în domeniile menționate vor plăti un impozit pe venit de 1% din venituri.
  2. 3% din venituri pentru companiile cu cifra de afaceri între 60.000 și 500.000 de euro sau cele care au sub 60.000 de euro, dar operează în domeniile IT, stomatologie, medicină sau HoReCa: Companiile cu cifra de afaceri cuprinsă între 60.000 și 500.000 de euro, sau cele cu cifra de afaceri sub 60.000 de euro care activează în domeniile menționate, vor plăti un impozit pe venit de 3% din venituri.

Se păstrează criteriile din anul 2023 pentru a plăti impozit pe venit, care includ:

  1. Venituri din consultanță mai mici de 20% din veniturile totale.
  2. Angajarea a cel puțin un salariat cu normă întreagă (8 ore/zi).
  3. Asociați/acționari care dețin peste 25% din companie la cel mult trei persoane juridice.

De asemenea, se adaugă un nou criteriu: 4. Companiile din domeniile IT, stomatologie, medicină și HoReCa care îndeplinesc cele trei criterii de mai sus vor plăti impozit de 3%, chiar dacă au cifra de afaceri sub 60.000 de euro.

Aceste modificări au ca scop stimularea dezvoltării și creșterii în domeniile considerate cheie pentru economia României, în timp ce mențin impozite mai mici pentru microcompaniile cu activități în alte domenii.

***

 

Modificările privind contribuțiile sociale și impozitarea pentru PFA-uri (Persoane Fizice Autorizate) din 2024 includ următoarele aspecte:

  1. CASS (Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate):
    • Eliminarea plafoanelor de 6, 12 și 24 de salarii minime brute pe țară: Aceste plafonuri sunt eliminate. Astfel, PFA-urile vor datora CASS la venitul net în limita a 60 de salarii minime brute pe țară. Pentru veniturile PFA-urilor care nu depășesc 60 de salarii minime brute, se va aplica o rată de 10% la venitul net pentru calculul CASS. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă a plafonului pentru CASS pentru PFA-uri.
    • PFA-urile cu venituri nete sub 6 salarii minime brute și venituri anuale din alte surse mai mari de 6 salarii minime brute nu datorează CASS: PFA-urile cu venituri nete sub 6 salarii minime brute din activitatea de PFA nu vor datora CASS dacă veniturile anuale din alte surse, cum ar fi veniturile din salarii, depășesc 6 salarii minime brute.
    • Separarea plafonului de calcul pentru CASS pentru activitatea de PFA și celelalte venituri: Începând cu 2024, veniturile din activitatea de PFA sunt excluse din totalul veniturilor cumulate din alte surse (dividende, chirii, vânzări de acțiuni). Acest lucru înseamnă că plafoanele pentru CASS se aplică separat pentru activitatea de PFA și pentru celelalte venituri. În schimb, pentru celelalte venituri, rămân plafoanele de 6, 12 și 24 de salarii minime brute.
  2. Deducerea CASS ca cheltuială la calculul de impozit pe venit:
    • CASS plătită de PFA-uri devine cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe venit: Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă în sensul că CASS plătită de PFA-uri devine o cheltuială pe care o pot deduce la calculul impozitului pe venit.

Aceste modificări au ca scop să ajusteze regulile privind CASS pentru PFA-uri și să ofere beneficii fiscale pentru această categorie de contribuabili, în special prin eliminarea plafonurilor mici și prin permiterea deducerii CASS la calculul impozitului pe venit.

***

 

Modificările privind taxele locale din 2024 includ următoarele aspecte:

  1. Clădirile folosite în scop rezidențial deținute de persoane fizice:
    • Impozit suplimentar pentru valoarea peste 2.500.000 lei: De la 1 ianuarie 2024, clădirile folosite în scop rezidențial deținute de persoane fizice și care au o valoare de peste 2.500.000 lei (aproximativ 500.000 euro) vor fi supuse unui impozit suplimentar de 0,3% la diferența dintre valoarea impozabilă înregistrată la primărie și plafonul de 2.500.000 lei. Persoanele fizice proprietare ale acestor clădiri trebuie să declare acest impozit special până la data de 30 aprilie.
  2. Autoturismele deținute de persoane fizice:
    • Impozit suplimentar pentru valoarea peste 375.000 lei: Începând cu 1 ianuarie 2024, autoturismele deținute de persoane fizice și care au o valoare de peste 375.000 lei (aproximativ 75.000 euro) vor fi supuse unui impozit suplimentar de 0,3% la diferența dintre valoarea de achiziție a autoturismului și plafonul de 375.000 lei. Persoanele fizice proprietare ale acestor autoturisme trebuie să declare acest impozit special până la data de 31 decembrie.

Este important de menționat că cotele de impozitare pentru clădirile detinute de persoane fizice folosite în scop nerezidential sau pentru clădirile detinute de persoanele juridice nu sunt afectate de aceste modificări și rămân neschimbate, indiferent de valoare.

Aceste schimbări vizează creșterea veniturilor la nivel local și pot avea un impact semnificativ asupra persoanelor care dețin clădiri rezidențiale sau autoturisme de valoare mai mare, deoarece vor fi supuse unor impozite suplimentare în funcție de valoarea acestor active.

***

 

Modificările referitoare la operațiunile cu numerar, în special plățile și încasările între persoane juridice, persoane fizice și persoane fizice/juridice sunt următoarele:

Plăți și încasări între 2 persoane juridice:

  • Încasări cash de la o persoană juridică: Se poate încasa cash în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană juridică. Acest plafon era anterior de 5.000 lei.
  • Plăți către persoane juridice: Se pot face plăți către persoane juridice în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi. Plafonul anterior era de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi.
  • Plăți din avansuri spre decontare: Se pot face plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare. Acest plafon era anterior de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
  • Magazine cash & carry: Acestea pot încasa cash în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană juridică. Plafonul anterior era de 10.000 lei.

Plăți și încasări între o persoană juridică și o persoană fizică:

  • Se pot face încasări și plăți între o persoană juridică și o persoană fizică în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, pentru livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări. Plafonul va fi redus la 2.500 lei începând cu data de 1 ianuarie 2025. Plafonul anterior era de 10.000 lei.

Facturi care depășesc plafonul:

  • Facturile care depășesc plafonul pot fi plătite în numerar în limitele prezentate, iar diferențele peste plafon se pot plăti numai prin intermediul băncilor. Dacă o companie efectuează plăți peste limitele menționate, organele fiscale vor aplica o amendă reprezentând 10% din sumele plătite peste limite.

Soldul din Registrul de Casă:

  • Suma în numerar aflată în casieria persoanelor juridice nu poate depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Sumele în numerar care depășesc plafonul trebuie depuse în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare. Se permite depășirea acestui plafon doar cu sumele aferente plății salariilor.

Amenzi:

  • Dacă nu se respectă plafoanele de mai sus, se aplică o amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul stabilit de aceste reguli pentru fiecare tip de operațiune.

Plăți și încasări între 2 persoane fizice:

  • Se pot face încasări și plăți între 2 persoane fizice în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacție până la data de 31 decembrie 2024 și 5.000 lei/tranzacție începând cu data de 1 ianuarie 2025. Plafonul anterior era de 50.000 lei. Aceste reguli se aplică pentru operațiunile cash dintre persoane fizice.

Aceste schimbări vizează reglementarea și restricționarea operațiunilor cu numerar în scopul reducerii utilizării numerarului și stimulării plăților electronice sau prin intermediul instituțiilor bancare.

***

 

Sistemul de e-factura din România, din 2024 implică următoarele aspecte:

  1. Cine trebuie să trimită facturile prin sistemul e-factura:
    • Toate firmele și PFA-urile din România, fie că sunt plătitoare sau neplătitoare de TVA, și care au clienți care sunt firme sau PFA-uri din România.
  2. Cum te înregistrezi în sistemul e-factura:
    • Înregistrarea se realizează prin depunerea declarației 084. Acest proces permite transmiterea și primirea facturilor prin sistemul e-factura din Spațiul Privat Virtual (SPV).
  3. Cum să trimiți facturile după data de 1 ianuarie 2024:
    • Începând cu data de 1 ianuarie 2024, toate firmele și PFA-urile din România, indiferent dacă sunt plătitoare sau neplătitoare de TVA, trebuie să trimită în sistemul e-factura toate facturile B2B (facturi emise către alte firme sau PFA-uri din România).
    • Se vor înregistra în contabilitate doar facturile trimise sau primite prin sistemul e-factura.
    • Nu se mai poate deduce cheltuiala și TVA-ul de pe facturile care nu sunt primite prin sistemul e-factura.
  4. Cum să stornezi o factură în sistemul e-factura:
    • Factura electronică comunicată destinatarului nu poate fi returnată în sistemul național privind factura electronică RO eFactura.
    • În cazul în care există obiecții asupra unei facturi electronice, destinatarul trebuie să înștiințeze emitentul facturii electronice, inclusiv în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, prin înregistrarea unui mesaj în acest sens.
    • Corectarea sau stornarea unei facturi electronice se face prin transmiterea unei facturi electronice corectate în sistemul e-factura.
  5. Amenzi:
    • Amenzi pentru netrimiterea facturilor în sistemul e-factura variază între 1.000 și 10.000 lei.
    • Începând cu data de 1 iulie 2024, înregistrarea unei facturi care nu este trimisă prin sistemul e-factura se amendează cu suma TVA-ului menționat pe factura respectivă.

Este important ca firmele și PFA-urile din România să fie conștiente de noile reguli legate de e-facturare și să se conformeze acestor reguli pentru a evita sancțiunile.

***

 

Regula impozitării minime pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024 și are următoarele elemente cheie:

  1. Cine este afectat:
    • Companiile cu cifra de afaceri de peste 50.000.000 de euro în anul precedent care plătesc impozit pe profit și au impozitul pe profit calculat cumulat de la începutul anului fiscal mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
  2. Calculul impozitului minim pe cifra de afaceri:
    • Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se calculează folosind formula: IMCA = 1% x (VT – Vs – I – A).
    • VT reprezintă veniturile totale cumulate de la începutul anului fiscal până la sfârșitul trimestrului sau anului de calcul.
    • Vs reprezintă  venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând: (i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24; (ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; (iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie; (iv) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale, care nu sunt cuprinse în indicatorul I; (v) veniturile din subvenţii; (vi) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;  (vii) veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli;
    • I reprezintă valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active, înregistrate în evidența contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.
    • A reprezintă amortizarea contabilă a activelor aferente imobilizărilor în curs de execuție începând cu 1 ianuarie 2024.
  3. Compararea cu impozitul pe profit:
    • Impozitul pe profit, rezultat după deducerea sponsorizării și luând în considerare nivelul de capitalizare, este comparat cu impozitul minim pe cifra de afaceri.
    • Din impozitul minim pe cifra de afaceri se scade suma acordată ca sponsorizare, reprezentând valoarea cea mai mică dintre 0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit.

Această măsură are scopul de a preveni ca companiile cu cifre de afaceri mari să plătească impozite pe profit scăzute sau chiar să le evite în întregime. Astfel, se impune un impozit minim pe cifra de afaceri pentru a asigura o contribuție fiscală corectă din partea acestor companii.

***

Contactează Consultanții Lextax

Dacă dorești informații suplimentare sau clarificări cu privire la aceste schimbări legislative, sau dacă ai nevoie de consultanță fiscală personalizată, te îndemnăm să ne contactezi la adresa office@lextax.ro. Echipa noastră de experți este aici pentru a-ți oferi suportul necesar și pentru a te ajuta să gestionezi aceste schimbări cu încredere. La Lextax, suntem dedicați să-ți oferim cele mai actuale informații fiscale și soluții adaptate afacerii tale. Află cum te putem ajuta astăzi!

/0 Comments/by

NEPLATA SALARIULUI LA TIMP – CEA MAI GRAVA SANCTIUNE DIN CODUL MUNCII

Prin Ordonanta de Urgenta 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003-Codul Muncii legiutorul a modificat o serie de dispozitii ale Codului Muncii, printre care enumeram si detaliem mai jos cele mai importante.

O prima modificare  este aceea a articolului 151, litera d) Codul Muncii, care completeaza si modifica textul de lege anterior ce definea “munca nedeclarata” ca fiind “primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial”. Noua reglementare dispune ca fiind munca nedeclarata „ primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. c).” Exceptia vizeaza  cazurile de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora.

Astfel, angajatorii trebuie sa se asigure ca angatilor le este adusa la cunostinta interdictia de a efectua ore suplimentare  si ca aceasta regula este respectata, in caz contrar, activitatea angajatilor efectuata in orele suplimentare putand fi catalogata ca fiind munca nedeclarata. Sanctiunile sunt definite de art 260 alin 1 lit. e3, asa cum a fost modificata prin aceeasi OUG 117/2021, respectiv cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei.

O a doua modificare este constituita de introducerea unui nou articol, respectiv 152 cu urmatorul continut: “În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale.”.

Astfel, practica angajatorilor, tot mai populara, in ultimul timp, de a acorda salariarilor un salariu net, superior celui inscris in Contractul individual de munca, declarat si impozitat, este definitia de noile prevederi ale Codului Muncii ca fiind “munca subdeclarata”.  OUG 117/2021 instituie, deasemenea, pentru aceste fapte si o sanctiune, definita de litera e5 nou introdusa in cuprinsul primului alineat al articolului 260 Codul Muncii, si anume, amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situație, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei.

O alta modificare a dispozitiilor Codului Muncii o reprezinta ajustarea termenului dispus de art. 122, in care munca suplimentara trebuie compensata prin ore libere platite, de la 60 de zile calendaristice (dupa efectuarea acesteia) la 90 de zile calendaristice (dupa efectuarea acesteia).

Prin OUG 117/2021 a fost modificata si incadrarea faptelor sanctionabile de Codul Muncii. Astfel, faptele ce pana la data intrarii in vigoare a acestei ordonante (05.10.2021) erau considerate “contraventii”, urmare a modificarilor aduse, faptele descrise de art. 260 Codul Muncii constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii, infractiuni.

O alta modificare, si poate cea mai importanta, ca impact asupra mediului de afaceri, mai ales in contextual pandemiei de Coronavirus, in care multi dintre angajatorii romani se lupta cu efectele nefaste ale acesteia din punct de vedere financiar, este si litera s), nou introdusa in cuprinsul articolului 260 Codul Muncii care dispune:

“s) încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 166 alin. (1) cu mai mult de o lună, de la data de plată a salariului, stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.“.

Asadar, angajatorii care nu achita salariile la timp, sau in “perioada de gratie” de o luna de la datele stabilite prin actele interne/ contractul individual de munca, sunt pasibili de plata unor amenzi de la 5.000 lei pana la 10.000 lei pentru fiecare persoana careia nu i s-a platit salariul. Sunt exceptate de la incidenta acestui articol societatile aflate in insolventa.

In ceea ce priveste aceasta ultima modificare, putem opina asupra faptului ca, la momentul instituirii acestei sanctiuni, legiuitorul nu a luat in consideratie problemele cu care se confrunta antreprenorii romani, legate de intarzierea unor incasari din cauza decalarii livrarilor materiilor prime, spre exemplu, sau de societatile care depind de un singur partener contractual si/sau multe alte categorii asemanatoare de angajatori care pot intampina dificutati financiare sau pot inregistra cash-flow negativ intr-o anumita perioada de timp, mai ales in contextual financiar pandemic actual. Totodata, si pentru aceste motive putem considera ca sanctiunea instituita de legiuitor este disproportionata, prevazand un cuantum al amenzii de aproximativ 1.5-3 salarii medii pe economie pentru fiecare angajat, or, in contextul in care societatea este deja in colaps financiar (caci altfel de ce nu ar plati la timp salariile?), aceste sanctiuni nu fac altceva decat sa “ingroape” in criza financiara si mai tare antreprenorii mici si mijlocii. Astfel, singura “protectie” a angajatorilor nu devine decat deschiderea procedurii insolventei, care poate fi deschisa cu usurinta la cererea debitorului, acordandu-i astfel angajatorului atat posibilitatea incetarii cu usurinta a contractelor individuale de munca, situatie ce dezavantajeaza angajatii.

O alta “omisiune” a legiuitorului in ceea ce priveste aceasta modificare este si aceea prin care, practic, a uitat sa stabileasca o limita maxima a sanctiunii, cum este regula in ceea cepriveste sanctiunile instituite in dreptul muncii, unde amenda e data sub forma unei sume fixe/ angajat, dar fara a depasi un anumit cuantum (vezi sanctiunea pentru munca subdeclarata despre care am facut mai sus vorbire : “amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situație, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei”).

Cum, in cuprinsul aceleasi OUG, legiuitorul a stabilit pentru anumite fapte o limita maxima iar pentru altele nu, nu putem intelege decat ca intentia acestuia a fost una de a face o distinctie clara intre gravitatea faptelor, astfel, cea mai grava contraventie devine aceea de intarziere la plata a salariului.

OUG 117/2021 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 951 din 05 octombrie 2021, astfel ca incepand cu 05 octombrie 2021 aceasta este IN VIGOARE.

 

/0 Comments/by
,

Decizia nr. 144/2021 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 715 alin. (1) pct. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă

La 30 iunie 2021 a intrat in vigoare Decizia Curtii Constitutionale nr. 144/2021, prin care a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate aflata pe rolul acestei instante a dispozitiilor art. 715 alin 1 pct. 3 teza a doua din Codul de procedura civila.

   Art. 715. –   > (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:

  1. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.

Această excepție a fost ridicată în Dosarul nr. 1385/189/2017 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă și care a format obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 275D/2018.

Examinând actele din dosarul cauzei, Curtea Constituțională a  constatat că dispozițiile legale criticate reglementează momentul de la care începe să curgă termenul de formulare a contestației la executare, în cazul de față data fiind reprezentată de “luarea la cunoștință” de primul act de executare.

Astfel, în cazul contestației împotriva executării silite înseși, termenul de 15 zile începe să curgă de când debitorul a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația. Dacă executarea se face fără somație ori dacă somația sau încheierea de încuviințare nu au fost comunicate debitorului, termenul începe să curgă de la data când acesta a luat cunoștință de primul act de executare.

Formularea unei contestații la executarea silită propriuzisă trebuie făcută într-un termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat act de executare sau de actul care îl vatămă ori îi lezează interesele legitime.

Având în vedere că primele acte de executare sunt încheierea de încuviințare și somația, în ipoteza dispoziției legale criticate primul act de executare are semnificația oricărui act de executare din procedura execuțională de care debitorul a luat cunoștință, pentru prima oară, în orice mod.

De asemenea, Curtea Constituțională reține faptul că

“Susținerile autorului excepției conform cărora ar trebui să se micșoreze acest vast domeniu și “să se aibă în vedere doar actele executorului judecătoresc, adică de la data la care a luat cunoștință de primul act de executare emis de către executorul judecătoresc” nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci urmăresc, în realitate, completarea sau modificarea dispozițiilor legale criticate, ceea ce reprezintă atributul exclusiv al Parlamentului, Curtea, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 putându-se pronunța doar asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. De asemenea, aspectele referitoare la concurența dintre exercitarea concomitentă sau succesivă a plângerii împotriva încheierii de carte funciară sau a unei contestații la executare propriu-zise sunt aspecte de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești.”

Pentru aceste motive, Curtea Constituțională in sedinta din data de 04 martie 2021, in cuprinsul dosarului 275D/2018, respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată Dosarul nr. 1385/189/2017 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 715 alin. (1) pct. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

/0 Comments/by
Link to: Get in touch


Any more questions? Feel free to write us a mail!


Get in touch

IMPRINT

LexTax Management & Advisory | Enlightened Consultancy
12 Horbotei Entrance, District 3, Bucharest, Romania, Postal Code 030465
Phone: +40 728 122 431 | Email: office@lextax.ro
TAx ID: 41463487

QUICK LINKS

About | Tax | Legal | M&A and Tax Planning | Insolvency & Restructuring | Corporate & Secretarial | Training & Courses | Blockchain Consultancy | External Resources


Copyright © 2019 | LexTax Management & Advisory | Devoloped by Upgrade Center

DISCLAIMER

The information contained in this website is for general information purposes only. The information is provided by LexTax Advisory and while we endeavour to keep the information up to date and correct, we make no representations or warranties of any kind, express or implied, about the completeness, accuracy, reliability, suitability or availability with respect to the website or the information, products, services, or related graphics contained on the website for any purpose. Any reliance you place on such information is therefore strictly at your own risk.


Privacy Policy | Cookie Policy

This is a notification that can be used for cookie consent or other important news. It also got a modal window now! Click "learn more" to see it!

OKLearn More