In vigoare de la 25 iunie 2021

Printr-o incheiere din anul 2018 a Judecatoriei Dragasani a fost sesizata Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 340 alin 1 din Codul de Procedura Penala

(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.”

art. 340 alin (1) Cod Procedura Penala

intr-o cauza avand ca obiect soluționarea unei plangeri formulate de autorul exceptiei impotriva unei ordonante a procurorului prin care a fost respinsa cererea acestuia de prelungire a dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile.

Avocatul Poporului opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata si ca isi mentine punctele de vedere transmise și retinute de Curtea Constitutională in deciziile nr. 55 din 2 februarie 2017 și nr. 603 din 28 septembrie 2017.

C U R T E A   C O N S T I T U T I O N A L A

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține:

“Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici de neconstituționalitate similare, prin Decizia nr. 608 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 987 din 12 decembrie 2017, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală și, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.

Într-adevăr, astfel cum arată autorul excepției de neconstituționalitate, plângerea reglementată de dispozițiile art. 340 din Codul de procedură penală poate fi formulată doar împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată. […] Potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, însă în formele și modalitățile instituite de lege. Așa fiind, prin instituirea procedurii potrivit căreia ordonanțele procurorului, altele decât cele de clasare, nu pot fi atacate în fața unui judecător nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21 din Constituție. Reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.”

Or, […] Curtea a menționat că persoana ale cărei interese legitime sunt vătămate printr-un act de urmărire penală are, după rezolvarea cauzei de către procuror, posibilitatea de a se adresa cu o plângere instanței de judecată în scopul obținerii unui remediu. Așa fiind, rezultă că persoana interesată, pe de-o parte, poate face plângere împotriva actelor de urmărire penală și împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, iar, pe de altă parte, în condițiile legii, se poate adresa judecătorului de cameră preliminară cu o plângere ce vizează aceleași aspecte. Textul de lege criticat nu contravine nici accesului la justiție și nici dreptului la un proces echitabil. Faptul că ordonanța procurorului de declinare a competenței nu poate fi contestată la instanță în faza de urmărire penală nu aduce atingere art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât, așa cum a statuat chiar Curtea Constituțională în jurisprudența sa, “posibilitatea formulării plângerii împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta la procurorul ierarhic superior constituie o garanție procesuală, iar rămânerea definitivă a soluției dispuse de procurorul ierarhic superior are ca scop asigurarea celerității soluționării cauzelor penale, nereprezentând un impediment în calea liberului acces la justiție și a dreptului la un recurs efectiv”. De asemenea, respectarea dreptului la un proces echitabil se apreciază în contextul întregii proceduri judiciare. Or, câtă vreme art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală recunoaște persoanelor vătămate prin soluțiile de neurmărire sau netrimitere în judecată posibilitatea de a le contesta cu plângere la judecătorul de cameră preliminară, în cadrul acestei proceduri petenții vor putea formula critici inclusiv în ceea ce privește eventuala nerespectare de către procuror a dispozițiilor legale privitoare la competența funcțională, materială și după calitatea persoanei, deci vor putea aduce în discuție – în mod implicit – legalitatea ordonanței de declinare.

Curtea a mai arătat că în acest sens este și jurisprudența sa constantă cu privire la o critică similară, făcând astfel trimitere la Decizia nr. 677 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 10 ianuarie 2019, Decizia nr. 610 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 15 noiembrie 2017, Decizia nr. 478 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 12 septembrie 2017, și Decizia nr. 486 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 5 decembrie 2017.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice această jurisprudență, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.”

Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea Constitutionala, prin DECIZIA 174/2021,  RESPINGE  ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate în Dosarul Judecătoriei Drăgășani și constată că dispozițiile art. 340 alin 1 din Codul de Procedura Penala sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2021, in vigoare de la 25 iunie 2021.

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

IMPRINT

LexTax Management & Advisory | Enlightened Consultancy
12 Horbotei Entrance, District 3, Bucharest, Romania, Postal Code 030465
Phone: +40 728 122 431 | Email: office@lextax.ro
TAx ID: 41463487

DISCLAIMER

The information contained in this website is for general information purposes only. The information is provided by LexTax Advisory and while we endeavour to keep the information up to date and correct, we make no representations or warranties of any kind, express or implied, about the completeness, accuracy, reliability, suitability or availability with respect to the website or the information, products, services, or related graphics contained on the website for any purpose. Any reliance you place on such information is therefore strictly at your own risk.